IUBESC TRANDAFIRII ROSII

                                       

EU TE IUBESC DAR TU DEPARTE ESTI DE MINE

                                   ASA CUM ROUA CADE DE PE FLORI IN ZORI CAND SOARELE RASARAE,
ASA SI LACRIMILE MELE CAD NEANCETAT,
ASA CUM FLUTURII ADORA SOARELE DE VARA
ASA SI EU DORESC SA AM CE-MI ESTE DRAG...

Asa cum apa curge neancetat,asa si lacrimile mele cad neancetat cand tu esti departe

 

  TE IUBESC !

Inima mea se stinge ca o lumanare fara tine

Departe de tine ma simt legata de maini si de picioare cu lanturi mari, grele si ruginite.Doar sufletul meu e liber...zboara pana la tine, iti fura o sarutare si se intoarce plangand, flamand de dragostea pe care doar tu, iubitul meu, i-o poti darui.
Astept mereu nerabdatoare noapte pentru a te pute intalni in vis.Aici esti langa mine, ma iubesti, imi esti aproape intotdeauna.Ne pierdem amandoi intr-o lume indepartata, unde nu exista timp sau spatiu.suntem doar noi...noi doi! E o lume a fericirii, a iubirii...a noastra!
Insa toate acestea dispar usor-usor in zori, cand soarele mandru urca din nou pe a sa bolta cereasca vestind inceperea unei noi zile, care pt. mine inseamna doar suferinta...
Ma trezesc cu lacrimi ce-mi curg pe obrazul care inca mai pastreaza o veche urma a unui sarut de-al tau.Privesc in jurul meu si vad oameni grabiti, oameni tristi, oameni fericiti, dar nici unul nu stie secretul ascuns in inima mea.Secretul il stii doar tu-singura persoana care-mi poate patrunde in inima si in ganduri.
traiesc spunandu-mi in fiecare zi ca tu ma astepti undeva; astepti s ate gasesc, sa te sarut, sa te iubesc si sa fiu cu tine.Nu-ti pierde speranta...va veni si ziua in care vei fii doar al meu iar eu voi fii doar a ta.

Si ei se iubesc

Iubirea e un imbold

pentru ca fiecare sa se desavarseasca,

sa devina cineva,

sa devina o lume el insusi

de dragul cuiva.

Iubind în taină…

   Iubind în taină am păstrat tăcere,

Gândind că astfel o să-ţi placă ţie,
Căci în priviri citeam o vecinicie
De-ucigătoare visuri de plăcere

Dar nu mai pot. A dorului tărie
Cuvinte dă duioaselor mistere;
Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere
A celui suflet ce pe al meu ştie.

Nu vezi că gura-mi arsă e de sete
Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi.
Copila mea cu lungi şi blonde plete?

Cu o suflare răcoreşti suspinu-mi,

C-un zâmbet faci gândirea-mi să se-mbete.
Fă un sfârşit durerii… vin’ la sânu-mi.

Doar eu si inima mea trista

Nu sunt aici pentru tine, nu sunt aici pentru cineva, sunt doar pentru mine, ma odihnesc in singuratatea mea…

Ma uit in zare si ma rog sa vii

Daca as putea as zbura la fiecare lacrima ce plange in ochii tai pentru mine, as culege-o cu buzele si ti-as umezi cu ea gurita uscata de dor… dar am uitat sa zbor

Sufletul nu mai poate fi racorit, doar obrajii aprinsi scaldati in lacrimi…

ingeri

Rănile sufletului se deosebesc de celelalte prin aceea că se acoperă dar nu se închid...

Rănile sufletului se deosebesc de celelalte prin aceea că se acoperă dar nu se închid, mereu dureroase, mereu gata să sângereze, când le atingi, ele rămân în inimă vii şi deschise...

                  

Te voi iubi

Te voi iubi în şoapte pline de mister, Te voi iubi în stele cu pulbere de fier, Te voi iubi în mare şi-n luna de pe cer, Te voi iubi ascuns într-un miraj etern Te voi iubi în gânduri presărate-n somn Te voi iubi mai presus de orice fel de om. Te voi iubi în inima-mi plină de tristeţe, Aşa cum îmi şopteşti tu cu blândeţe, Te voi iubi în roua dimineţii, Şi-mi vei reda, treptat, fericirea vieţii Te voi iubi mereu si de neclintit va fi, Clipa în care ne vom reântâlni. Pe-un colţ de nor de mână mă vei prinde Şi-mi vei şopti că iubirea nu se stinge. Mă vei ţine din nou la pieptul tău, Şi-mi va rămâne-n păr parfumul tău.

CE MI-A MAI RAMAS ?

Ca să ştii ce simt acum, 
Când amândoi, am plecat pe alt drum,
Un drum în care... orişicât de greu mi-ar fi,
Noi doi... nu ne vom mai întâlni,

Întreabă-ţi inima... întreabă-ţi sufletul,Mie mi-a mai rămas... doar întunericul...

O lacrimă...

O lacrimă... Va cădea... Pe pământul rece... Ca o picătură de ploaie Care trăieşte ultima clipă... Te vei gândi... La timpul când eram împreună... Şi vei iubi... Fiecare lacrimă vărsată... Ca o amintire de mine... Şi nu mă vei putea uita... Cu fiecare plânset... Uitarea va fi tot mai grea... Va fi doar... Un urlet spre cer... Ca să mă vezi... Revenind la tine... Dar între noi... O altă iubire... Nu se va mai întoarce. Voi deveni o amintire... Înceţoşată... Şi atunci... Nu vor mai fi lacrimi... Nu va mai fi... Nimic.............................................

veşnic singură...

În universul rece al durerii, Am locuit, de când mă ştiu... Necunoscând vreodată fericirea... Şi n-am să cred că,. e aici... în palma mea... Acum, când e aşa târziu... Singurătatea mi-e prietenă de-o viaţă, Aşa probabil e destinul meu, Cu sufletul acoperit de gheaţă, Să rătăcească-n lume trupul meu.. Şi azi, şi mâine, veşnic singură... Doar eu...

   

O clipă...

Mai stai să vi, Sau poate.. vrei să pleci... Dintre atâtea rânduri reci, Mai caută printre ruine De gânduri prăfuite De timpul ce-a trecut, Şi nu mai vine... Şi de-oi vedea mişcând vreun gând, Eu sunt sub el... De nu... întoarce-le pe rând... Şi dacă nici atunci, Nu m-ai găsit... Înseamnă că n-am fost decât... O clipă... Din visul tău... De care... Din greşeală... Te-ai lovit...

dragostea adevărată... doare...

    

Cândva plângeam de-atâta fericire Crezând prosteşte, în cuvintele rostite-n grabă... Cândva aveam în suflet doar iubire, După scurt timp aveam... numai otravă... Cândva credeam că toate vor rămâne roz, Şi că nimic, nu-mi va fura tandreţea... Am fost trădată, şi-am urât... Uitând ce înseamnă clemenţa. Şi nu de mult am fost iar doborâtă... Pământul îmi fugea de sub picioare, M-am ridicat încet, cu inima rănită, Şi-am învăţat, deşi târziu, Că dragostea adevărată... doare...

lacrimi, petale şi spini

Mi se pare uneori că totul e vis Trăit printre petale şi spini, Aud şoapte uitate, e trist... Şi zborul meu se preface-n lacrimi. Totul e neschimbat, Iar fulgii de nea îşi cântă dorul, Fluturii zboară-n iatac... Şi-n vise pierdute... căci aşa e amorul. Şi lacrimi, petale şi spini Îmi caută doru-n tăcere, Şi şoapte, fluturi şi crini Renasc... prefăcuţi în durere.

Stelele ce cad, niciodată nu pier

Iubeşte-mă spune-mi minciuni 

Minciuni îndulcite cu lacrimi uscate 

Petale de flori şi vise uitate 

Viaţa e mai oarbă decât oarba noapte.

A iubirii neâmplinite, a viselor irosite 

Stelele ce cad, niciodată nu pier 

Stelele ce cad, răsar pe alt cer...

Dă-mi puterea să merg zâmbind mai departe 

Dar surâsul meu se pierde, jertfindu-se trist în noapte.

Tu nu te obişnui să visezi fără mine !

Sub razele lunii umbrele încercau sa contureze chipul tau venind catre mine... Noaptea  covoare de frunze spre a-mi dezmierda talpile în sarutarile tale... si eu am scrutat cu talpile frunzele asternute în nestire... si m-am bucurat...o parte din ele le-am cules pentru fosnetul toamnei, ca din ele sa ne facem roua de dimineata pentru gânduri curate... Vreau sa le ascultam cântul în notţi de nelinisti di taceri când vânturi vor bate... Esti tu oare, cel cautat prin vise si sperante departe, sau poate doar gândul meu tainic, prins într-o îmbratisare? Nelinistea din zori îmi spune ca tu existi, ca nu intâmplator te visez si strâng amurgurile în brate, iar curcubeul iubirii vibreaza în labirintul noptii... O tacere solemna numai fâlfâitul sec al nelinistei respira în mijlocul noptii nemarginite... Fiinta mea asteptându-te iar sufletul meu se îmbata de atâtea visuri sub umbra noptii... Tu nu te obisnui sa visezi fara mine !

SUFLETUL MEU ÎN PALMA TA

Am îmbrăţişat de atâtea ori cu sufletul ideea de afi iubită încât am ajuns să uit că iubirea înseamnă implicit durere. 

Şi într-o zi mii de cioburi s-au izbit zgomotos de caldarâmul încălzit de arşiţa soarelui din Iulie. 

Văzând atâta sânge am decis imediat să-l curăţ cu lacrimile mele şi apoi, am început să adun ciob cu ciob dar în zadar. 

Căci în clipa în care tu te-ai tăiat, un ciob a rămas la tine în palmă iubire... 

Era... inima mea...

E linişte... atât de linişte

Picura un gând întunecat până-n adâncuri
Şi îmi scufund privirea înăuntru pentru a nu simţii
Ploaia de sânge ce-mi cade peste vânturi.
Nu simt, nu văd, dar ştiu, şi nu mă voi minţii,
E linişte... atât de linişte încât înghit tăcere.
Încet mă-ngrop în mine deşi focul pentru viaţă-mi e permanent.
Tu spui că-s dementă, că-s dusă, nu mă supăr!
La urma urmei asta vreau să fiu dusă departe.
Ploua, acel gând mă ploua în lumea mea de stele
Şi-am încercat să mă feresc de cer ca să mă pot gândi,
La el, şi m-am închis în cerurile mele...
M-am hotărât, a lui şi nu mă veţi opri!
Acum e bine, sunt eu, sunt pentru mine cer senin
Nu am prea multe reguli şi am şi eu venin...
Dar am şi foc şi cer şi adevăr şi vânturi
Căci m-a pătruns un strop de gând pănă-n adâncuri !

De dorul de tine.

                                                                      
Ascunde-mă în visul de noapte, 
Şi-n visul de zi mă ascunde,
În vorbele tale şi-n şoapte
Să fiu cu tine oriunde.

Ascunde-mă-n orele tale,
În clipa fără sfârşit
În sufletul tău sau pe acea cale
Purtând dorul meu mistuit...

 De dorul de tine.                                            

cred numai în tine

 

Tu eşti tăcerea credinţelor mele Pe care le risipesc şi le adun din nou în mine, Cu fiecare cuvânt care te cheamă Cu fiecare surâs ce te aşteaptă. Tu eşti un ochi deschis Spre întunericul sufletului meu, Sub pleoapa căruia se zbat Zvonurile însângerate ale visurilor. Tu eşti poate însuşi dragostea mea Care crede numai în tine, Limpezindu-şi apele În frânturile surâsului tău...

Singura

Dragostea nu este numai flori, zambete, iubire, ci inseamna si lacrimi, dorinta, pasiune si de aceea putini au privilegiul de a-i descoperi puterea.

 

Dintre-atâtea vise ce s-au stins

,

Dintre-atâtea vise ce s-au stins Unul singur arde-n dor aprins În nopţi când nu mă-brăţişezi Nu ştiu oare de mă crezi? Plângând adorm cu tine-n gând Toamne trec, frunze se pierd în vânt Speram să te pot scoate din gând Crede-mă nu mi-e uşor Amintirile mă dor Plângând adorm cu tine-n gând. Va veni şi clipa când îţi va fi greu Şi vei vrea să plângi la pieptul meu Dar atunci va fi târziu Eu lângă tine n-am să mai fiu Plângând vei adormi cu mine-n gând Dar atunci va fi târziu... Eu lângă tine... n-am să mai fiu...

si...

                              

AVATAR

                                               

NICI MOARTEA...

NICI MOARTEA NU MA VA DESPARTI DE TINE...EU AM UN INGER CARE  MA VEGHEAZA !

DRAGOSTEA MEA O PASTREZ DOAR PENTRU TINE

Daca ai sti cata dragoste am pentru tine in sufletul meu...